Am apăsat cu încredere clanța ușii vechi, din lemn masiv, brodată pe mijloc cu vitralii colorate. Venisem până la Universitate cu metroul și apoi am luat-o pe jos, pe străduțe, prin spatele ambasadei Americii. Am rătăcit o vreme până am găsit casa de la numărul 8, înghesuită printre alte frumuseți arhitecturale din zonă. O vilă veche, mai degrabă, îmbrăcată pe jumătate în iederă, cu tavane înalte și ferestre largi. Aici poate să fie viitorul, aici se poate decide un destin. Al meu.
Mă încercau toate sentimentele din lume și le făceam față cu greu. Eram bucuroasă, emoționată, optimistă, încântată. Am completat formularul oferit de o doamnă tare drăguță, care m-a întâmpinat cu cel mai cald surâs și m-am așezat “la rând” pe holul strâmt de la parterul casei, alături de celelalte fete sosite acolo înaintea mea. Am tras aer adânc în piept și am zâmbit. Erau toate frumoase, foarte frumoase așa cum eu nu văzusem până atunci decât în reviste sau în filme. Păreau mai mari decât mine, aveau părul lung și mătăsos, îmbrăcate cu haine moderne, foare cool, înalte și slăbuțe, arătau deja ca niște fotomodele. Cu machiaj discret și învăluite într-un nor de parfum ametitor, mergeau pe tocuri parcă se născuseră făcând asta.
M-am trezit din reverie când doamna cu surâs cald mi-a strigat numele. Am intrat în camera mai mult lungă decât lata, cu palmele transpirate și tremurând ca frunza în vânt. Două doamne și un domn, așteptau să ne “privească”. Din spatele unei mese lungi, mi-au adresat câteva întrebări, am defilat în fața lor ca pe un podium și apoi mi-au mulțumit.
Câteva zile mai târziu aflam că nu fusesem acceptată, nu mă încadram în profilul căutat de ei. M-am tot întrebat de ce oare? Slabă am fost de când mă știu, e adevărat că nu pe genul silfidă, dar totuși suplă. Mai degrabă cu un corp tonifiat și ferm, decât grațios. Poate asta a fost, ei căutau grație și eu eram stângace. Sau poate părul meu purta “vina”, păi da, de multe ori sfidează gravitația și crește, precum un boschet, în volum și abia apoi în lungime. Poate asta era, ei căutau fete cu păr lung și drept, iar eu venisem precum Tina Turner la un concert în Times Square. Sau poate nu eram suficient de înaltă, e adevărat că sunt înaltă, dar nu peste medie. În plus nu incaltasem niciodată pantofi cu toc, poate doar unii ai mamei, cu toc de 3 cm.
Visuri de adolescent, demult uitate, încuiate într-un sertar al sufletului. Aveam 16 ani și visam să ajung fotomodel. Nu s-a întâmplat și nu-i nimic, nu am trăit vreo dramă și nici nu am plâns de dezamăgire. Am înțeles însă atunci că nu corespund anumitor standarde, standardele societății. Slavă Domnului că am crescut cu multă încredere în mine, dar și cu rațiunea că nu toți putem fi fotomodele, staruri de cinema sau vedete tv. Și e foarte bine și așa.
Adevărul este că sunt frumoasă. Toate suntem. Dacă ne dăm voie să ne privim în acest fel, așa cum suntem adică. Îmi place părul meu creț, voluminos și rebel, deloc potrivit pentru runway. Sunt fericită că am un corp sănătos, purtător de ani frumoși, de copil minunat, de riduri și fire albe.
Așa că, după mulți ani de atunci, într-o zi de toamnă cu soare cald m-am jucat de-a fotomodelul. Pentru o zi, dar hei, who cares?
Grație colaborării cu Bonprix am avut oportunitatea de a scoate din sertar visuri de mult uitate. Sunt recunoscătoare și privilegiată.
În fotografii port rochii achiziționate online de pe Bonprix, ambele fac parte din colecția Bodyflirt, o colecție care subliniază feminitatea și grația. Rochiile astea chiar flirtează pe corp:) sunt romantice, feminine și mărturisesc că mi-a fost greu să aleg doar două.
Îmi place să cumpăr haine la sfârșit de sezon când le găsesc de obicei la preț redus. Nu am făcut rabat de la calitate și am ales materiale dragi mie, precum bumbacul, inul și mătasea.
Prima este o rochie albă din bumbac, fără mâneci, cu un decolteu rotund. Este o rochie dulce de vară, agrementată cu dantelă fermecătoare cu perforații. E comodă și versatilă de aceea am gândit două ținute pentru ea:
Ținuta 1 : cu cizme/ciocate și curea fină în talie
Ținuta 2: rochia largă, liberă, asortată la bocanci
Rochia a doua are o culoare superbă rose, cu o lungime midi. E o rochie din pânză de in răcoroasă, cu partea din spate puțin alungită și care se termină cu un volănaș adorabil din mătase. Pentru zilele de vară toropitoare, inul este un material ideal
Ador bocancii așa că i-am asortat și la această rochie. Merge însă foarte bine și cu papuci/sandale cu talpă joasă.
Hairstyle by: Me:)
Makeup by: (barely there) Me
Foto credits :My sister
Sunt Corina și
Esti minunata si arati fantastic!
Multumesc mult Ada
Corina, esti una dintre cele mai frumoase femei din câte cunosc! Mereu te-am considerat sofisticata, eleganta și cu o atitudine foarte cool! Adică îmi placi!
Nico, multumesc mult, primesc cu bucurie complimentele tale. Si as putea sa spun cam aceleasi lucruri si despre tine:)
Și mie îmi plac mult hainele Bonprix Și eu mă simt super în ele.
Buna Carmen, ma bucur sa aud asta, la mine e prima data cand am incercat acest brand. Nici nu stiam ca au haine asa frumoase:)