Nu îmi este frică

Nu imi este frica

Suntem într-o situație complet neobișnuită și asta nu-i deloc o noutate. Am rămas fără serviciu, cu foarte puțini bani veniți din șomaj tehnic, în timp ce viața își continuă nestingherită cursul.  Facturi pentru lumină, gaze, apă, mâncare, benzină, școală și grădiniță se inghesuiesc flămânde la ușă. Ele nu cer pauză, nu vor în carantină, oricât ne-am dori noi.

Peste toate grijile financiare și organizatorice, ne pândește FRICA. Stă hulpavă într-un colț al minții, gata să ne sfâșie carnea sufletului cu dinții, să muște și să mestece, fără milă. Știu, pare că e normal să îți fie frică, pentru tine, pentru cei dragi, pentru sănătatea lor.

Frica de durere, de boală, de moarte. Agățată de tine, înfiptă adânc în ceea ce te trăiește, dependentă de hrana pe care i-o dăm constant, bagajele argument ale minții noastre condiționate. Avem mare grijă ca nu cumva să moară de inaniție! Hrăpăreață și nesătulă, bătrână și costelivă, digeră instant din viața noastră.

 

Frica devine din ce în ce mai răspândită pe planetă. O putem vedea în fiecare zi , propagată prin canalele media. Știrile, fie că sunt la televizor, radio sau facebook, induc această frică, o hrănesc. Dacă ea nu există în tine, continuă să asculți, să vezi știri și ea va crește încet, garantez.

 

Pre(a)ocupate să ne ofere zilnic, veșnic, informații despre virusul anului,  autoritățile  trec cu vederea un aspect extrem de important: starea noastră emoțională, frica care ne-a cuprins pe toți în ultimul timp. Sau poate e prea puțin important acest lucru, pentru ei, desigur. Am și eu fricile mele, nu sunt o neînfricată, am scris deseori despre ele (vezi AICI), mi-e frică de înălțime, de vorbit în public etc Dar nu trăiesc cu ele zilnic, clipă de clipă. Ce trăim acum, este inuman, dezastruos. Ne este frică să mai ieșim din casă, să trecem unul pe lângă celălalt sau să respirăm liber. Ne lăsăm părinții și bunici în grija sorții, de frică să nu le transmitem viruși și-i imbolnavim de tristețe și singurătate, renunțăm la prieteni și orice alte interacțiuni umane în numele binelui suprem.

 

Frica este o lipsă de încredere în noi înșine și, din această cauză, nu avem încredere în viață. Nu avem încredere că suntem protejați la un nivel superior, așa că simțim să controlăm totul la nivel fizic. Evident, vom simți frică pentru că nu putem controla totul în viața noastră.

Dar, atenție frica vine la pachet cu o mulțime de efecte secundare, care nu se „văd”, dar se simt. Frică ne slăbește câmpul energetic, ne taxează organele interne, ne compromite sistemul imunitar, ne pune într-o stare catabolică indusă de cortizol și se încurcă cu bunăstarea noastră psihologică.

 

S-ar putea să credeți că virușii au o energie extraordinară și o au!!! – dar puterea cuvintelor și a imaginilor mentale sunt mult mai puternice. Cuvintele au mult mai multă putere creativă decât un virus. Cuvintele pot fi folosite atât pentru a ridica cât și pentru a distruge, pot fi folosite pentru a crea calm sau pentru a răspândi panică. Oamenii aud cuvinte și le transformă în imagini mentale, iar aceste imagini mentale creează SENTIMENTE de pozitivitate sau negativitate. Oamenii vor acționa, vor reacționa sau nu vor face nimic – pe baza cuvintelor și a modului în care ele sunt livrate.

Nu imi este frica

 

Astăzi,  eu aleg să livrez curaj, încredere în sine, prin cuvinte și gânduri pozitive. Sigur aceasta e modalitatea de ne menține sănătatea mentală, a noastră și a celor din jur. Când frica îmi dă târcoale și mă cuprinde teama de necunoscut, îmi amintesc de Soare. Întotdeauna strălucește, chiar dacă norii îl ascund o vreme. La fel ca Soarele, avem în noi o lumină, o energie infinită, care strălucește, dacă îi dăm voie. Ea este acolo veșnic, chiar dacă nori de gânduri negre o întunecă temporar. E vorba doar de un „switch”, un comutator prin care alegi Lumina. Și poți și tu, pentru că te simți în siguranță în lumină, e o chestiune de exercițiu. Când vin temerile, alege să le vezi ca pe niște nori care trec pe cer și lasă-i să-și urmeze drumul.

În orice moment avem oportunitatea de a alege între frică și iubire. Când alegem iubirea, nu mai simțim frică, pentru că iubirea este opusul fricii. Cu cât suntem mai dispuși să iubim și să avem încredere în cine suntem, cu atât atragem aceste calități către noi înșine. Trebuie să ne iubim pe noi înșine, astfel încât să putem avea grijă de noi . Trebuie să facem tot ce putem pentru a ne întări inimile, corpurile și mintea. Trebuie să ne îndreptăm către puterea din interior, să găsim o conexiune spirituală bună și să lucrăm cu adevărat la menținerea ei.

 

Va las aici și câteva afirmații semnate Louise Hay, după care mă ghidez când sunt la strâmtoarea dintre teamă și libertate:

  • Eu nu sunt temerile mele. Este sigur pentru mine să trăiesc fără să mă păzesc și să mă apăr tot timpul. Când simt frică, îmi deschid inima și las dragostea să disipeze frica.
  • Mă ridic deasupra gândurilor care încearcă să mă înfurie sau să mă înfricoșeze.
  • Sunt dispus să-mi eliberez temerile.
  • Trăiesc și mă mișc într-o lume sigură.
  • Mă eliberez de toate fricile și îndoielile distructive.

Așa și este!

 

Nu imi este frica

 

“Cum îți sunt gândurile așa îți este și viața!” Gândurile noastre devin cuvintele noastre, cuvintele devin acțiuni, acțiunile devin obiceiuri, iar obiceiurile devin caracter, iar caracterul ne trasează Destinul.

 

 

Fii liber de frică și fericit!

 

Sunt Corina și

Comments

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.