Este al treilea an când sărbătorim Crăciunul la grădiniță, în sistem Waldorf. Sărbătorile de aici sunt un pic diferite de clasicele serbări din sistemul tradițional. Personal îmi plac mai mult, să vedeți de ce.
Totul începe cu pregătirea clasei de către educatori, creeandu-se o atmosferă deosebită, intimă și liniștită, așa cum ar trebui să fie de fapt în așteptarea Crăciunului. Părinții sosesc primii și după ce s-au așezat cu toții, se așteaptă în liniște sosirea copiilor. Atmosfera de basm este întreținută de o lumină difuză de lampă sau lumânări. Am scris mai mult despre atmosfera acestor seri, în primul nostru an la Waldorf AICI.
Ei, copiii, prezintă Jocul de Crăciun pe care l-au pregătit în dar părinților, cântă colinde, cântă la instrumente sau prezintă mici piese de teatru care să respecte spiritul acestei sărbători
În grădinițele Waldorf, copiii împreună cu educatorii pregătesc jocul despre Nașterea Domnului pentru părinți, ca dar de Crăciun. Este o variantă simplificată, potrivită celor mici.
Pregătirile pentru acest moment încep imediat după Sfântul Nicolae și toată atenția copiilor este îndreptată începând cu acest moment spre așteptarea nașterii pruncului Isus. Copiii se pregătesc în toată această perioada, repetând jocul (ritmic) de Crăciun. Acest joc, pe roluri, descrie vestirea Pruncului Isus, nașterea lui și închinarea păstorilor.
Copiii au astfel ocazia să trăiască, sub formă de joc, evenimentul naşterii Pruncului Iisus şi cel al închinării păstorilor, ei trăiesc atitudinea personajului pe care îl interpretează în cadrul acestui eveniment – a Mariei şi a lui Iosif, a îngeraşilor, a păstorilor şi oiţelor.
La sfârșit primesc și daruri, dar nu de la Moș Crăciun. Sunt obiecte confecționate de noi părinții, sub îndrumarea educatorilor și sunt din materiale naturale:lemn, lână, mătase.
Într-un mod surprinzător, în primul rând pentru mine, iată ce am creat eu cu mânuțele mele, anul acesta. Într-o coajă de nucă, am filțuit lâna, într-o imagine reprezentându-i pe Iosif, Maria și pruncul. Nu am crezut niciodată că pot face așa ceva, eu nefiind în stare să cos un nasture. Mi-a luat două ore, dar sincer a meritat. A fost un “boost” de încredere fantastic, că uite pot să fac și eu chestii cu mâna mea.
Se evită clasicul mod de a-i spune unui moș poezioare, cerință care îi sperie tare pe cei mici sau stârnește râsul celor mai mărișori. Se evită tot ce ar semăna cu spectacolul gen “show”, zgomotos și lipsit de sfințenie.
Deasemenea copiii nu primesc niciodată dulciuri cumpărate din comerț. Fiecare copil are o trăistuță, în care va pune toate darurile primite: fructe, nuci și turtă dulce.
Importanță mare se acordă și formării obiceiului de a se pregăti cu copiii daruri pentru familiile lor (de obicei podoabe pentru pom sau ferestre, alte obiecte confecționate de ei). În acest fel vor vedea cât de frumos este să și dăruiești, nu numai să primești daruri!
Crăciunul este o sărbatoare care în primul rând înseamnă să fim împreună cu cei dragi, cu familia… căci atunci bucuria este desavârșită.
Sunt Corina și îți
Comments