(Con)centrat – pe – sine

Sau “self-centered” cum ar spune americanul. Am citit acum, in primul meu sfarsit de an pe FB (adica primul revelion de cand mi-am deschis cont de FB) o multime de rezolutii si dorinte listate in articole si postari. Multe sunt despre: sa fiu mai blanda cu mine, sa imi dau timp, sa ma iubesc, sa ma pun pe MINE pe primul loc in anul ce vine. Adica centrat si concentrat mai mult pe SINE. Vrem sa aratam bine, sa fim slabi si tonifiati, imbracati bine, sic si dar si pe fashion, relaxati, zen si mindful (atenti). Vrem copii, familie, dar sa nu ne bata prea mult la cap ca apoi nu mai putem fi centrati pe sine si de aici incepe tavalugul.unknown

Multi ar spune ca centrarea pe sine nu miroase a bine. Adica ar cam semana putin (mai mult) cu egoismul. Stii, adica sa iti pese de fapt atat de mult de tine incat sa uiti ca mai poti fi si bun, si generos si empatic. Cu altii. Nu ma refer la familie si prieteni ci la oameni, alesi in mod aleator, oameni cu nevoi. Putem sa le intindem sporadic o mana de ajutor fara ai pune mai presus de nevoile noastre? Multi dintre noi sunt atat de coplesiti de stresul zilnic si de indatoriri incat raspundem la intrebarea de mai sus: NU. NU POT si nu vreau.self-centered_sometimes-yes_sometimes-no

Pentru mine lucrurile stau cam asa: centrarea pe sine poate insemna a sti ce anume contează pentru tine, ca persoana, la un moment dat, cu scopul de a-ţi îndeplini anumite necesităţi: emoţionale, sufleteşti, psihice, fizice sau materiale etc. A şti ce vrei este o calitate. Ne vine din ce in ce mai greu sa facem pace cu noi insine si de aceea suntem prinsi intr-un vartej in care incepem sa ne gandim doar la noi (cel mult la cei dragi:copii, familie) si de aici paralela centrare pe sine – egoism.

Eu nu mi-am pierdut speranta, sunt inspirata deseori de oameni buni, generosi si de cele mai multe ori simpli. De multe ori sunt chiar uimita de cat bine pot face oamenii altor oameni.

Sa va spun un secret: imi place sa ajut si eu. Intru pe www.imparte.ro si ajut in mod aleator oameni pe care nu-I cunosc: asa si-a gasit trebuinta rochia mea de mireasa (pe care imi propusesem sa o pastrez toata viata), la o tanara din Cluj care nu avea ce sa imbrace la propria nunta. Cojocul meu din blana de oaie, rochii, pantofi, alte articole de imbracaminte si jucarii si-au gasit noi proprietari. Nu am donat haine pentru ca aveam prea multe ci le-am DARUIT pentru ca cineva avea nevoie.

Nu trebuie sa fim bogati pentru a ajuta. Nu stiu de ce cand vedem/auzim ca cineva cere ajutor ne gandim automat ca o sa-i ajute cineva si pe ei, cineva cu bani, poate Becali sau poate guvernul.. Zilele trecute un grup de taximetristi au strabatut 400 de km. sa ajute cu alimente si haine, o familie cu 10 copii. Mi s-a parut incredibil. Si m-au inspirat.

Nu sunt bogata, am un copil mic si traim doar dintr-un singur salariu, cel al sotului meu. Anul ce tocmai s-a sfarsit mi-a adus o bucurie: am reusit sa cumparam incaltari de iarna pentru o familie cu 4 copii din Glina, Ilfov. Mama lor scria pe www.imparte.ro ca asta isi doresc de Craciun.

Chipuri fericite de copii
Chipuri fericite de copii

Cred ca gesturile de dragoste neconditionata intre oameni trebuiesc facute publice, zilnic, peste tot, ca reclamele de la TV. Nu cred in fapte bune care trebuiesc tinute la secret. Eu vreau sa vad, eu vreau sa aud caci asta ma inspira si ma face sa pot si sa vreau. Anthony Robbins hraneste anual 50 de milioane de oameni!!!! Pai in cazul acesta pot si eu sa ajut, macar unul.

 

La multi ani!people-are-illogical-unreasonable-and-self-centered-love-them-anyway

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *